În acest pavilion se vede artă (Daria Ghiu)

Privim expoziţiile din Pavilionul României de la Bienala de Artă de la Veneţia ca pe nişte structuri discursive, din care cu greu mai poţi detaşa opera de artă şi artistul. Ne întrebăm în ce măsură artiştii văd în prezenţa lor la bienală o problemă de identitate naţională sau, mai degrabă, de reprezentare personală şi succes, într-un context internaţional. Oare se simt aceştia cu adevărat reprezentaţi? Va putea vreodată Bienala de la Veneţia să se desprindă de contextul naţional? În ce măsură contextul politic mondial nu va mai avea nevoie, la un moment dat, de o asemenea competiţie?

Bienala de Artă de la Veneţia e un revelator care scurtcircuitează. Pentru România a fost de la început o bine-venită ocazie de a ieşi din sine şi de a se privi din afară, încercînd o obiectivare pe care singură nu şi-ar fi putut-o provoca.
 

Daria Ghiu (1983, Bucureşti) a obţinut în 2014 titlul de doctor al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, cu o cercetare despre istoria pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia, coordonată de prof. univ. dr. Anca Oroveanu. Între 2010 şi 2013 a fost bursieră a Institutului de Cercetare a Artei SIK-ISEA din Zürich şi a făcut parte dintr-un proiect de cercetare european, despre istoria comparată a mai multor pavilioane naţionale la Bienala de la Veneţia, sub coordonarea profesorului Beat Wyss. Este critic de artă. Din 2006 publică articole şi interviuri în Dilema veche, revista 22, Observator cultural, IDEA arta+societate, Igloo, Kunsttexte.de, Arta. Este colaborator permanent al Artforum.com (Critics’ Picks). Lucrează la Radio România Cultural, unde realizează în prezent emisiunile Cum să ştii că eşti artist? şi Aceasta (nu) este artă. În 2010 a editat volumul artistului Dan Perjovschi, 20/22. Douăzeci de ani de texte (Ed. Cartea Românească). În 2013 a curatoriat expoziţia În acest Pavilion se vede artă. România la Veneţia. 89 de ani de Bienală la tranzit.ro Bucureşti. În prezent realizează o cercetare postdoctorală despre fenomenul reprezentării naţionale în perioada comunistă.