Diferența dintre conceptul de piață a lui Heidegger și cel al lui Granel (Alexandru Polgár)

Ce înseamnă planetarizare/mondializare/globalizare în sintagma „capitalism planetar”, sau „mondial”, sau „global”? Să fie vorba oare de faptul că piaţa se extinde dincolo de graniţele naţiunilor? Şi/sau de toate celelalte detalii produse de teoria globalizării (modificările spaţio-temporale, cele din industrie, tehnologie, comunicare; multinaţionalele, externalizarea, monopolul, standardizarea planetară, persistenţa nedreptăţilor de toate felurile în pofida discursului umanist al drepturilor omului şi al demnităţii fiinţei imane)? În ce mă priveşte, aici au intervenit cu adevărat decisiv Heidegger şi Granel, împingînd chestiunea în direcţia a ce anume se depliază sub toate aceste forme, răspunsul fiind acela că e vorba de un fel de tipar, de o matrice i-reală (formală), la rigoare: de o „structură” (de ceva „fără substanţă” deci, dar cu valoare de „lege a lumii”, pentru a împrumuta aici chiar expresia lui Granel). Chestiunea mea, aceea a diferenţei dintre conceptul de piaţă al lui Heidegger şi cel al lui Granel, vizează detaliile acestei matrici şi, mai precis, diferenţele adăugate de Granel conceptului heideggerian de esenţă a tehnicii şi celui marxian de capital – ceva ce s-ar putea numi pe scurt „chestiunea graneliană a Producţiei”. Alexandru Polgár

A crea o nouă cultură nu înseamnă doar a face descoperiri „originale” în mod individual, ci de asemenea, şi mai ales, a răspîndi într-o manieră critică adevăruri deja descoperite, a le „socializa” şi, prin urmare, a le face să devină baza unor acţiuni în cadrul vieţii, elementul de coordonare şi de ordine intelectuală şi morală. Ca o mulţime de oameni să fie adusă la a gîndi în mod coerent şi unitar realul prezent – acesta e un fapt „filosofic” mult mai important şi mai original decît hazardul prin care un „geniu” filosofic dă peste un nou adevăr ce ramîne patrimoniul unor grupuleţe de intelectuali. A. Gramsci